...

Workshop "Managementul Emoțiilor"

Conținut - acces rapid

GRUP ȚINTĂ-PUBERI ȘI ADOLESCENȚI

Argument

Structura tematică a sesiunilor de lucru

Obiectivele propuse

Structura sesiunilor de lucru

1.ABILITĂȚI UTILE ÎN AUTOREGLAREA EMOȚIONALĂ

Acceptarea necondiționată a propriei persoane și a celor din jur

  • acceptarea propriei persoane presupune asumarea propriei imperfecțiuni și conștientizarea faptului că nimeni nu este perfect;
  • acceptarea necondiționată a celorlalți oameni se referă la faptul că trebuie să manifestăm grijă și înțelegere pentru cei din jur, acceptarea lor ca ființe umane valoroase; îi putem accepta pe cei din jur, fără însă a le aproba comportamentele sau gândurile negative.

Responsabilitate și respect

  • respectul față de sine vizează acceptarea propriei persoane, precum și conștientizarea și acceptarea imperfecțiunii propriei persoane;
  • respectul față de celălalt se referă la acceptarea celuilalt, precum și conștientizarea și acceptarea imperfecțiunii celuilalt;
  • responsabilitatea implică asumarea consecințelor propriilor comportamente. Existența în societate presupune reguli de conduită și interacțiune care fac posibilă și facilitează viața tuturor membrilor grupului. Respectarea acestor reguli este controlată prin atribuirea de recompense și pedepse.

Înțelegerea emoțiilor celorlalți - empatia

  • se referă la capacitatea de a adopta perspectiva celuilalt, în sensul de a înțelege de ce anume trăiește acesta o anumită emoție și de a-i comunica în mod inteligibil acest lucru;
  • este transpunerea cu ușurință a persoanei în postura celuilalt, pentru a vedea lucrurile din punctul de vedere al acestuia.

Comunicarea emoțiilor și autodezvăluirea

  • nevoia de comunicare afectivă este susținută și de trebuința de a obține aprobare, înțelegere, simpatie din partea semenilor;
  • autodezvăluirea se referă la împărtășirea unor informații despre sine pe care ceilalți nu le-ar obține sau descoperi singuri.

2. ABILITĂȚILE SOCIALE

  • Abilitatea socială – capacitatea de a iniția și întreține relații personale, de a fi acceptați și de a ne integra în grupuri, de a acționa eficient ca membri ai unei echipe, de a influența atitudinea, părerile și comportamentul altor oameni, de a conduce oameni, în unele cazuri organizații întregi și de a preveni apariția conflictelor, sau, în cazul în care au loc, de a le dirija corespunzător. Cuprinde trei elemente principale:
  1. dezvoltarea și menținerea relațiilor interumane
  2. comunicarea cu alte persoane
  3. munca împreună cu alte persoane.

Exemple de abilități sociale: cooperarea, negocierea, aservitatea, leadership-ul, oferirea de suport social, abilitatea de a dezvolta o rețea de suport social.

Prin dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare interpersonală putem preveni scăderea performanțelor școlare, problemele emoționale și de comportament, dificultățile de adaptare socială.

3. GRUPUL DE PRIETENI (aspecte ale dinamicii grupului. Coeziunea, bullyingul, leadershipul etc).

Există în fiecare tânăr o nevoie puternică de a face parte dintr-un grup. Grupul de prieteni îl ajută pe copil să-și contureze propria-i identitate și modul de relaționare socială.

Caracteristici definitorii ale grupului mic: Membrii grupului

  • se angajează în interacțiuni frecvente, adică se cunosc și interacționează unul cu celălalt;
  • se definesc, se percep și sunt percepuți de ceilalți ca membri ai grupului;
  • sunt parte a unui sistem de roluri aflate în interacțiune (ex. liderul, antiliderul, inovatorul, executantul, împăciuitorul)
  • împărtășesc o percepție colectivă a unității (se comportă ca un întreg)
  • se supun unui set de norme (formale și informale) care le ghidează comportamentul.

De ce se formează grupurile?

  • satisfac nevoia de apartenență și afiliere a membrilor;
  • satisfac nevoia de comparație socială;
  • permite atingerea unor scopuri mai complexe și rezolvarea unor sarcini mai dificile, decât cele pe care le poate rezolva un singur individ, având un scop comun vizat;
  • datorită atracției interpersonale, pe baza similarității între membrii grupului.

4. PRINCIPII PENTRU COMUNICAREA EFICIENTĂ ÎN GRUP, LA ȘCOALĂ:

  1. Criterii dinainte stabilite pentru formarea grupurilor – trebuie să fie clare: fie asigurarea unor grupe eterogene, care să cuprindă diferite tipuri de copili, fie realizarea unor grupuri pe nivele diferite, între care vor diferi sarcinile și modalitățile de interacțiune promovate;
  2. Continuitatea interacțiunilor în grup – este util ca grupurile să nu interacționeze doar în cadrul unei sarcini, ci în mod repetat, în situații și sarcini diverse, pentru a forma adevărate rețele de comunicare;
  3. Interdependența membrilor grupului – sarcina este de dorit să implice realizarea unui produs finit comun, iar realizarea rolului fiecăruia să depindă într-o oarecare măsură de realizarea sarcinilor altor membri ai grupului. Este încurajată astfel responsabilitatea fiecărui membru în parte față de rezultatele în urma comunicării întregului grup;
  4. Responsabilitatea fiecăruia pentru activitatea proprie – pentru a nu favoriza procesul delegării responsabilității față de ceilalți membri ai grupului, ar trebui ca în produsul finit să poată fi identificată contribuția fiecărui copil și membrii grupului să poată fi notați diferențiat, în funcție de contribuția fiecăruia;
  5. Atenție explicit acordată formării de abilități sociale – copiii vor fi instruiți pentru a-și forma abilitățile de comunicare în grup, utilizând atât elemente de limbaj verbal cât și nonverbal;
  6. Psihologul este un facilitator al interacțiunii – oferă sugestii și nu soluții;

Instrumente și metode folosite

Durată:

4 ȘEDINȚE (fiecare ședință are 2 ore)

Frecvență derulare:

1 ședință pe săptămână